Ce caută o casă cu o mie de cadavre pe o planetă a eliberării? Locul piesei lui Mike Sain't Louis în universul GAYFOLK

Madrid, 25 octombrie 2026

Într-o călătorie spre o planetă unde fiecare om poate trăi așa cum este, primul pas nu e decolarea. E curățenia. Trebuie să lași ceva în urmă. Pentru Mike Sain't Louis, artistul indie alternativ stabilit la Madrid care se prezintă drept „primul cântăreț-compozitor AI”, una dintre cele mai zgomotoase despărțiri de trecut are un titlu de film de groază: „La casa de los mil cadáveres” („Casa celor o mie de cadavre”). E o piesă despre un fost partener care a mințit, despre vecini cumpărați cu promisiuni și despre un narator care, în sfârșit, spune: „Hoy te he olvidado y te he enterrado” – „Azi te-am uitat și te-am îngropat”. Ca să înțelegi de ce o asemenea piesă își are locul în universul PLANETA GAYFOLK, trebuie să privești întreaga hartă.

Harta: un catalog cât o planetă

PLANETA GAYFOLK este proiectul artistic complet al lui Mike Sain't Louis: un catalog de 273 de single-uri și peste 280 de videoclipuri, construit pe parcursul a aproximativ doi ani de muncă. N-a fost o explozie de o lună, ci un drum lung, piesă cu piesă.

În centrul acestui univers stă trilogia GAYFOLK, trei albume gândite ca o singură călătorie. Primul, „Descubierto un nuevo planeta llamado GAYFOLK” („Descoperită o nouă planetă numită GAYFOLK”), anunță existența locului. Al doilea, „Ojalá se pudiera viajar a GAYFOLK” („De-ar fi să se poată călători în GAYFOLK”), exprimă dorința. Al treilea, „El día de la liberación” („Ziua eliberării”), marchează sosirea. Destinația: o planetă unde nimeni nu mai trebuie să se ascundă.

Dar orice călătorie are și bagaje. Și pe lângă piesele care vorbesc despre bucurie, petrecere sau iubire, catalogul are multe care se ocupă de ce trebuie lăsat pe Pământ: foști parteneri, minciuni, vecine bârfitoare, rușinea impusă de alții. „La casa de los mil cadáveres” face parte din această categorie. Este, într-un fel, un ritual de plecare.

„Nu poți ajunge pe o planetă a libertății cu cadavrele trecutului în portbagaj. Trebuie să le îngropi, să râzi puțin de ele și să mergi mai departe. Piesa asta e exact asta: o înmormântare cu glume”, spune Mike Sain't Louis.

Povestea: o despărțire în cheie horror

Ce se întâmplă în piesă? Naratorul își pune o întrebare pe care o știe oricine a ieșit dintr-o relație toxică: cum am putut fi atât de naiv? Descoperă, una câte una, minciunile celuilalt: portarul cumpărat „cu o jumătate de pui”, vecinul de la etajul trei „cu un pui întreg”, mesajele trimise pe ascuns până și unor oameni din cartier. Imaginile sunt absurde, comice, aproape de sitcom – și tocmai prin asta spun adevărul fără să devină o plângere.

Urmează strofele cu „dacă aș fi știut”: dacă ar fi știut că celuilalt nu-i păsa deloc, dacă ar fi văzut minciunile de la început, dacă n-ar fi crezut în acea „figură de inocent”, și-ar fi scutit suferința. Și, în final, o răsturnare: naratorul începe să râdă de propriul ghinion, nu mai vrea să-l vadă pe celălalt și îi trimite un „adio pentru totdeauna” cu o insultă colorată, de bucătărie spaniolă. Ultimul vers citat aici, „Te mando un hasta nunca, ¡maldita cucaracha!” – „Îți trimit un adio pentru totdeauna, gândac blestemat!” – rezumă tonul: furie transformată în comedie.

Limbajul piesei este crud și, pe alocuri, explicit. Mike Sain't Louis nu-și cenzurează versurile, iar referințele sexuale directe fac parte din opera lui. Titlul trimite la estetica filmelor de groază, dar „casa” e de fapt un bloc oarecare, iar „cadavrele” sunt minciunile și trădările ieșite la iveală.

„Mi se pare că despărțirile sunt cel mai bun gen horror. Ai monștri, ai secrete, ai vecini care știu tot. Diferența e că, la final, nu fugi țipând. Râzi și închizi ușa”, comentează artistul.

De ce contează această piesă în univers

Dincolo de umor, „La casa de los mil cadáveres” atinge tema centrală a muncii lui Mike Sain't Louis. Artistul a povestit public că, cu ajutor profesional, transformă în muzică ani de relații cu parteneri narcisiști, pentru a da vizibilitate abuzului narcisist și psihologic și urmelor pe care acesta le lasă asupra sănătății mintale, astfel încât cine trece prin așa ceva să se simtă văzut și crezut.

Piesa arată cum arată acest proces din interior: mai întâi neîncrederea („cum am putut fi atât de prost?”), apoi reconstruirea faptelor, apoi furia, apoi umorul. Nu e o lecție de psihologie, e un cântec. Dar oricine a trecut printr-o relație în care a fost mințit sistematic va recunoaște etapele.

În acest sens, piesa e o cărămidă esențială pentru „Ziua eliberării”. Eliberarea nu vine din nimic; vine după ce ai numit lucrurile pe nume și ai îngropat ce trebuia îngropat.

Există și o lecție despre ton. Mulți ar scrie o asemenea poveste ca pe o baladă tristă, cu lacrimi și viori. Mike Sain't Louis alege altceva: exagerarea, absurdul, comparațiile de cartier. Nu pentru că durerea ar fi mai mică, ci pentru că râsul îi dă naratorului puterea înapoi. Cine râde de ceea ce l-a rănit nu mai este victima poveștii, ci autorul ei. Iar asta este, de fapt, definiția eliberării pe care o propune întreaga trilogie.

„Când am scris piesa, încă mă durea. Dar în momentul în care am pus în versuri povestea cu portarul și cu vecinul, am început să râd singur. Atunci am știut că mă vindec”, mărturisește artistul.

Cine construiește planeta

Mike Sain't Louis este textier, compozitor și producător muzical, director artistic și CEO al propriei case de discuri independente, MIKE SAIN'T LOUIS. Nu are o casă de discuri mare în spate și nici intermediari. Își scrie singur toate versurile. Muzica și interpretarea vocală sunt create cu inteligență artificială, pe care o folosește ca instrument de producție și aranjament. Ideea, cuvântul și direcția artistică îi aparțin. De aici și eticheta pe care și-a ales-o: „primul cântăreț-compozitor AI”.

Stilul lui este pop alternativ queer, îndrăzneț și necenzurat, cu umor și multă estetică camp. Merge de la electropop la copla, cântecul popular tradițional spaniol, și de la pop alternativ la baladă. Piesele sunt în spaniolă, dar și în engleză, franceză sau portugheză. Temele: dragoste și despărțire, foști parteneri, vecine curioase, viața queer în Spania, eliberarea, sănătatea mintală. Mulți l-au descoperit în 2024, când „Tan Cateto” a devenit viral pe TikTok.

„Eu scriu tot. Fiecare vers, fiecare glumă, fiecare înjurătură e a mea. Tehnologia mă ajută să le dau sunet, dar planeta am desenat-o eu”, spune el.

De ce ar interesa publicul din România

Publicul român are o relație specială cu umorul negru și cu felul în care râsul ajută la supraviețuire. De la tradiția satirei până la glumele spuse în fața greutăților, ideea de a râde de ceea ce te-a durut nu e străină nimănui aici. „La casa de los mil cadáveres” vorbește exact limba asta, chiar dacă o face în spaniolă.

Mai mult, limba română și cea spaniolă sunt înrudite. Multe cuvinte din versuri se recunosc ușor, iar textul complet al fiecărei piese este publicat pe site-ul artistului, astfel încât oricine poate citi, traduce și descoperi singur jocurile de cuvinte.

Pentru comunitatea queer din România și pentru ascultătorii interesați de muzica independentă europeană, proiectul PLANETA GAYFOLK oferă o perspectivă rară: un artist care vorbește deschis, cu umor și fără cenzură, despre viața queer și despre relațiile care lasă urme.

Imaginea: un atelier plin de lumină

Fotografia care însoțește acest comunicat îl arată pe Mike Sain't Louis într-un atelier scăldat în lumină. E un spațiu de lucru, nu o scenă. Și se potrivește cu piesa: „La casa de los mil cadáveres” nu e o lamentație, ci o muncă de demontare, în care o poveste întunecată e desfăcută bucată cu bucată, în plină lumină, până nu mai sperie pe nimeni.

Unde se ascultă și se descarcă gratuit

„La casa de los mil cadáveres” și întregul catalog PLANETA GAYFOLK se ascultă și se descarcă gratuit pe site-ul oficial al artistului, https://mikesaintlouis.com, unde fiecare piesă are versurile alături. Nu există plată și nici abonament. Muzica este disponibilă și pe Spotify, Deezer și pe principalele platforme digitale. Noutățile proiectului apar pe Instagram, la @planetagayfolk.

Despre Mike Sain't Louis

Mike Sain't Louis este un artist indie alternativ stabilit la Madrid, care se prezintă drept „primul cântăreț-compozitor AI”. Își scrie toate versurile și își conduce cariera prin propria casă de discuri independentă, MIKE SAIN'T LOUIS, al cărei director artistic și CEO este; muzica și interpretarea vocală sunt create cu inteligență artificială, ca instrument de producție. Proiectul său PLANETA GAYFOLK cuprinde 273 de single-uri, peste 280 de videoclipuri și trilogia GAYFOLK, o călătorie spre o planetă a libertății. Piesele sale, cu umor, camp și sinceritate, vorbesc despre iubire, despărțire, viață queer, eliberare și sănătate mintală.

Contact pentru presă

Mike Sain't Louis – MIKE SAIN'T LOUIS E-mail: info@mikesaintlouis.com Site: https://mikesaintlouis.com Instagram: @planetagayfolk